Psihiatria abordează o gamă largă de afecțiuni ori tulburări psihice, care pot varia ca severitate și impact asupra vieții pacientului.
Tulburările psihotice
Tulburările psihotice reprezintă un grup de afecțiuni caracterizate prin pierderea contactului cu realitatea. Printre acestea se numără schizofrenia, tulburarea schizoafectivă, tulburarea schizofreniformă, tulburarea delirantă, tulburarea psihotică indusă de o substanță sau tulburarea psihotică secundară unei boli fizice. Pacienții cu tulburări psihotice pot prezenta simptome precum:
- iluzii;
- halucinații;
- gândire sau vorbire dezordonată;
- comportament motor dezorganizat;
- simptome negative, cum ar fi scăderea motivației, pierderea interesului pentru interacțiunea socială sau incapacitatea de a simți plăcere.
Tulburările de anxietate
Tulburările de anxietate se manifestă prin emoții excesive de teamă sau îngrijorare care interferează cu viața de zi cu zi. Exemple de astfel de tulburări sunt tulburare de anxietate generalizată, agorafobia, tulburarea de panică, fobiile specifice, tulburarea de anxietate socială, tulburarea de anxietate de separare și mutismul selectiv.
Simptomele variază în funcție de tipul de tulburare și pot include:
- senzație de panică;
- frică;
- teamă;
- neliniște;
- nervozitate;
- iritabilitate;
- gânduri obsesive;
- dificultate de concentrare;
- neliniște;
- palpitații;
- dificultăți de respirație;
- gură uscată;
- greață;
- amețeli;
- insomnie.
Tulburările de dispoziție
Tulburările de dispoziție, cunoscute și sub denumirea de tulburări afective, sunt afecțiuni care afectează starea emoțională a unei persoane, determinând schimbări semnificative și persistente în modul în care se simte și funcționează. Aceste tulburări pot varia de la episoade de tristețe profundă și pierderea interesului, până la perioade de euforie excesivă și iritabilitate. Cele mai comune sunt depresia și tulburarea bipolară.
Tulburările de alimentație
Tulburările de alimentație, cum ar fi anorexia, bulimia și tulburarea de alimentație excesivă (binge eating sau mâncatul compulsiv), afectează relația cu mâncarea și imaginea de sine. Simptomele variază în funcție de tipul tulburării și pot include;
- preocuparea excesivă pentru greutate;
- frica de îngrășare;
- comportament alimentar anormal;
- sentimente de dezgust sau vinovăție după mâncare.
Tulburările de personalitate
Tulburările de personalitate sunt caracterizate prin moduri de a gândi și a simți și comportament care deviază de la norme și cauzează probleme în viața de zi cu zi. Exemple de astfel de tulburări sunt: tulburarea de personalitate paranoidă, tulburarea de personalitate schizoidă, tulburarea de personalitate schizotipală, tulburarea de personalitate antisocială, borderline, histrionică și narcisică, tulburarea de personalitate evitantă, tulburarea de personalitate dependentă și tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă.
Tulburările neurocognitive
Tulburările neurocognitive se caracterizează printr-o scădere a funcției mentale cauzată de o afecțiune diferită de o boală psihiatrică. Se pot clasifica în: delirium, tulburări neurocognitive ușoare și tulburări neurocognitive majore (demență). Simptomele pot varia în funcție de cauza specifică și de severitatea afecțiunii, dar pot include:
- agitație;
- confuzie;
- pierderea funcției cerebrale pe termen lung sau scurt.
Tulburarile neurocognitive reprezinta un grup de afectiuni caracterizate prin alterarea funcțiilor cognitive precum: memoria, atentia, functia executiva, perceptia, limbajul, adaptarea sociala. Aceste afectiuni sunt dobandite, reprezentand un declin al nivelului de funcționare atins anterior.
În funcție de severitatea simptomatologiei, tulburări neurocognitive se clasifica în tulburare neurocognitiva ușoară și tulburarea neurocognitiva majoră.
Tulburarea neurocognitiva ușoară constă intr-un declin al functiilor cognitive, cu diminuarea capacitatii de memorare, scaderea capacitatii de concentrare a atentiei, tulburari ale limbajului, care nu influenteaza activitatea cotidiana.
Tulburarea neurocognitiva majora (dementele) reprezinta o deteriorare severa a functiilor cognitive care reduce nivelul de functionare al pacientului. Caracteristica generala a acestor afectiuni este alterarea persistenta si progresiva a functiilor cognitive.
Pentru stabilirea diagnosticului, este necesara evaluarea clinica (testare neurocognitiva: test MMSE, testul ceasului) si investigatii paraclinice (analize de laborator, tomografie computerizata cerebrala – permite excluderea altor afectiuni neurologice cum sunt: formatiuni tumorale, hematom subdural, boala cerebrovasculara, etc).
Tulburările de somn
Tulburările de somn, cum ar fi insomnia cronică sau hipersomnia, afectează calitatea și cantitatea somnului. Simptomele lor pot include:
- dificultăți în inițierea sau menținerea somnului;
- sforăit sau senzația de sufocare în timpul somnului;
- somnolență excesivă în timpul zilei;
- dificultăți de concentrare sau de menținere a atenției.
Tulburările de consum de substanțe
Tulburările de consum de substanțe sunt caracterizate prin consumul excesiv de alcool, droguri sau alte substanțe și pot avea consecințe grave asupra sănătății fizice și mentale. Simptomele tulburărilor de consum de substanțe pot varia în funcție de tipul de substanță și de severitatea dependenței. Unele dintre cele mai comune simptome includ:
- nevoia de a consuma cantități din ce în ce mai mari de substanță pentru a obține același efect;
- nevoia intensă și compulsivă de a consuma substanța respectivă în ciuda consecințelor negative;
- simptome fizice și psihice neplăcute care apar atunci când consumul de substanță este întrerupt brusc.
- probleme la locul de muncă, la școală sau în relațiile interpersonale.
Fiecare afecțiune are propriile sale simptome, tratamente și impact asupra vieții pacientului, iar rolul medicului psihiatru este de a ajuta pacientul să înțeleagă și să gestioneze aceste probleme.
