Vertij (amețeală): cauze, simptome, diagnosticare și tratament
Vertijul, așa cum se numește în termeni medicali senzația de amețeală, reprezintă un simptom comun al unui spectru extins de afecțiuni, de la probleme ale urechii interne până la tulburări neurologice severe. În cazul în care o astfel de senzație persistă sau se amplifică în anumite situații, poate afecta semnificativ calitatea vieții pacientului.
Care sunt cauzele vertijului?
Prin raportare la cauzele pentru care un pacient se confruntă adesea cu stări de amețeală, vertijul poate pot fi grupat în două categorii: vertijul periferic (cauzat de probleme ale urechii interne sau ale nervului vestibular) și vertijul central (cauzat de probleme la nivelul creierului sau al trunchiului cerebral).
Vertijul periferic
Este cea mai frecventă formă de vertij, posibil cauzată de:
- schimbări rapide ale poziției capului (vertij paroxistic pozițional benign – VPPB) – apare atunci când mici cristale de carbonat de calciu (otoliți) din utriculă se deplasează în canalele semicirculare ale urechii interne, perturbând semnalele de echilibru;
- boala Meniere: afecțiune caracterizată de episoade de vertij sever, tinitus (țiuit în urechi), senzația de plenitudine auriculară și pierderea fluctuantă a auzului; se crede că este cauzată de o acumulare anormală de fluid în urechea internă (endolimfă);
- nevrita vestibulară: inflamație a nervului vestibular, responsabil de transmiterea informațiilor despre echilibru de la urechea internă la creier; adesea cauzată de o infecție virală; simptomele includ un debut brusc de vertij sever, adesea însoțit de greață și vărsături, dar de obicei fără pierderea auzului;
- labirintita: similară nevritei vestibulare, labirintita implică și inflamarea urechii interne, dar afectează atât nervul vestibular, cât și cohleea (structura responsabilă de auz);
- fistula perilimfatică: scurgere de fluid din urechea internă în urechea medie, adesea cauzată de traumatisme, intervenții chirurgicale sau modificări bruște ale presiunii;
- neurinom acustic: formațiune tumorală benignă dezvoltă pe nervul vestibular; deși rară, poate cauza vertij progresiv, pierderea auzului și tinitus pe o singură parte.
Vertijul central
Formă de vertij cauzată de probleme la nivelul creierului sau al trunchiului cerebral, structuri implicate în procesarea informațiilor despre echilibru. Cauzele pot include:
- accidentul vascular cerebral (AVC) sau atacul ischemic tranzitoriu (AIT): pot afecta fluxul sanguin către zonele creierului responsabile de echilibru, cauzând vertij brusc și sever, adesea însoțit de alte simptome neurologice (slăbiciune, dificultăți de vorbire, probleme de vedere);
- scleroza multiplă: boală autoimună ce poate afecta mielina care protejează fibrele nervoase din creier și măduva spinării, perturbând semnalele nervoase, inclusiv cele legate de echilibru;
- migrena: unele tipuri de migrenă pot fi însoțite de vertij (migrenă vestibulară);
- tumori cerebrale: dezvoltate în apropierea trunchiului cerebral sau a cerebelului, pot exercita presiune asupra centrilor de echilibru, cauzând amețeală cronică;
- traumatisme craniene: leziuni la nivelul capului ce pot afecta structurile cerebrale implicate în echilibru;
- anumite medicamente: pot avea ca efect secundar vertijul;
- alte afecțiuni neurologice: în cazuri rare, pot contribui la apariția vertijului central.
Vertij (amețeală): manifestare și simptome asociate
Episoadele de vertij pot apărea brusc și dura de la câteva secunde sau minute (în cazul VPPB) până la ore sau chiar zile (în cazul nevritei vestibulare sau al bolii Meniere). Pe lângă senzația principală de amețeală, pacientul mai poate acuza și alte simptome, în functie de cauza subiacentă:
- greață și vărsături: frecvente în special în timpul episoadelor severe de vertij;
- nistagmus: mișcări involuntare și ritmice ale ochilor, care pot fi orizontale, verticale sau rotatorii;
- pierderea echilibrului: dificultăți la mers și tendința pacientului de a se clătina sau de a cădea;
- tinitus: sunet perceput în urechi, ce poate fi asociat unui țiuit intermitent;
- senzație de plenitudine auriculară: urechi înfundate pentru perioade semnificative;
- pierderea auzului: poate fi temporară sau permanentă, în funcție de cauză;
- dureri de cap: apărute în special în cazul vertijului de origine centrală sau asociat cu migrena;
- transpirații abundente: pot apărea în timpul episoadelor acute de vertij;
- palpitații: bătăi rapide sau neregulate ale inimii;
- anxietate: senzația de amețeală poate induce sau agrava stările de anxietate;
- dificultăți de concentrare: senzația de instabilitate poate afecta această aptitudine cognitivă.
Diagnosticarea corectă a cauzei vertijului
Stabilirea motivului pentru care un pacient se confruntă cu amețeli este esențială pentru a stabili un plan de tratament eficient. Specialistii Alpha Clinic propun un proces de diagnosticare bazat pe o anamneză detaliată, consultații neurologice și fizice, precum și pe teste specifice pentru evaluarea funcției vestibulare și a sistemului nervos central.
Anamneza
Specialistul va începe prin a adresa întrebări detaliate despre simptomele pacientului, pentru a înțelege mai bine:
- descrierea senzației;
- debutul și durata episoadelor;
- factorii declanșatori sau agravanți;
- simptome asociate;
- istoricul medical al pacientului.
Examinări fizice și neurologice
Etapele acestui proces complex pot include:
- măsurarea tensiunii arteriale și a frecvenței cardiace;
- examinarea urechilor, nasului și gâtului;
- evaluarea echilibrului și mersului;
- evaluarea nervilor cranieni.
Teste vestibulare
Special concepute pentru a evalua funcția urechii interne și a nervului vestibular:
- testul Dix-Hallpike: test esențial pentru diagnosticarea VPPB; pacientul este așezat pe o masă, pentru ca medicul să îi poată roti rapid capul dintr-o parte în alta, observând astfel dacă se confruntă cu nistagmus și alte simptome asociate cu vertijul;
- electronistagmografia (ENG) și videonistagmografia (VNG): teste ce înregistrează mișcările oculare (nistagmus) în diferite condiții (urmărirea unei surse de lumină, schimbări de poziție a capului, stimulare cu aer cald sau rece a interiorului urechii); pot ajuta la identificarea problemelor la nivelul urechii interne sau al nervului vestibular;
- testul scaunului rotativ: pacientul este așezat pe un scaun rotativ, mișcat în jurul axului la diferite viteze, în timp ce mișcările oculare sunt înregistrate; permite evaluarea funcției ambelor urechi interne și a căilor vestibulare centrale.
Teste de imagistică medicală
În cazul în care se suspectează probleme la nivelul creierului sau al trunchiului cerebral, medicul poate recomanda:
- RMN cerebral: test complex de imagistică medicală ce poate identifica tumori, leziuni asociate sclerozei multiple, accidente vasculare cerebrale sau alte anomalii ale creierului și trunchiului cerebral;
- CT cerebral: poate fi utilizat în situații de urgență, pentru a exclude posibilitatea unui accident vascular cerebral hemoragic sau a altor leziuni cerebrale acute.
Alte evaluări
Dacă este suspectată o problemă a urechii interne ce poate afecta și auzul (cum ar fi boala Meniere sau labirintita), se pot efectua teste audiologice pentru a evalua capacitatea auditivă. În funcție de suspiciunea clinică, pot fi necesare și alte teste, cum ar fi analizele de sânge, pentru a exclude anumite infecții sau afecțiuni metabolice.
Vertij (amețeală): opțiunile de tratament
Abordarea terapeutică pentru vertij depinde în mod crucial de identificarea cauzei subiacente. Tratamentul poate varia de la manevre simple efectuate acasă sau în cabinetul medicului, până la medicamente, terapie de reabilitare vestibulară sau, în cazuri rare, intervenții chirurgicale.
Tratament pentru vertijul paroxistic pozițional benign (VPPB)
- manevre de repoziționare canaliculară: manevra Epley, manevra Semont sau manevra Brandt-Daroff;
- proceduri specifice ce ajută la deplasarea otoliților din canalele semicirculare înapoi în utriculă;
- sunt adesea foarte eficiente și pot oferi o ameliorare rapidă a simptomelor;
- pacienții pot fi, de asemenea, instruiți să efectueze unele dintre aceste manevre acasă.
Tratament pentru boala Meniere
- diuretice, antiemetice, antihistaminice, corticosteroizi;
- modificări ale stilului de viață și ale dietei;
- terapie injectabilă la nivelul urechii medii;
- intervenții chirurgicale.
Tratament pentru nevrită vestibulară și labirintită
- antiemetice, antihistaminice, corticosteroize, antivirale sau antibiotice (în funcție de cauză);
- reabilitare vestibulară: exerciții specifice concepute pentru a ajuta creierul să compenseze deficitul funcției vestibulare.
Tratament pentru vertijul central
Vizează abordarea cauzei subiacente:
- accident vascular cerebral (AVC) sau atac ischemic tranzitoriu (AIT): medicamente trombolitice, chirurgie vasculară și terapie de reabilitare ulterioară;
- scleroză multiplă: medicamente pentru a modifica evoluția bolii și terapii pentru gestionarea simptomelor;
- migrena vestibulară: medicamente pentru prevenirea migrenelor și ameliorarea simptomelor acute de migrenă și vertij;
- tumori cerebrale: chirurgie, radioterapie sau chimioterapie, în funcție de tipul și localizarea tumorii;
- traumatisme craniene: depinde de severitatea leziunii; poate include repaus, medicamente pentru durere și reabilitare.
Terapie de reabilitare vestibulară
Program de exerciții personalizat, conceput pentru a reduce simptomele de vertij și problemele de echilibru. Poate include:
- exerciții de habituație: expunerea repetată la mișcări sau stimuli care declanșează vertijul, pentru a reduce sensibilitatea;
- exerciții de fixare a privirii: pentru a îmbunătăți controlul mișcărilor oculare;
- exerciții de echilibru: pentru a îmbunătăți stabilitatea în diferite poziții și în timpul mersului.
Medicamente pentru ameliorarea simptomelor
În cazul episoadelor acute de vertij, medicul poate prescrie medicamente pentru a ameliora simptomele, cum ar fi:
- antihistaminice: utilizate pentru a reduce senzațiile de amețeală și dezechilibru;
- anticolinergice: utile în ameliorarea amețelii prin inhibarea impulsurilor nervoase;
- benzodiazepine: utilizate cu precauție din cauza riscului de dependență și a efectelor secundare;
- antiemetice: pentru a controla greața și vărsăturile.
Înțelegerea complexității cauzelor vertijului, recunoașterea promptă a simptomelor și o diagnosticare riguroasă sunt pașii esențiali de la baza unui management eficient al acestei condiții medicale. Cu acces la opțiunile terapeutice disponibile în prezent, pacienții care se confruntă cu amețeli își pot îmbunătăți semnificativ calitatea vieții.
DISCLAIMER: Acest articol are un rol pur informativ și nu trebuie să înlocuiască sub nicio formă sfatul avizat al medicului specialist, deoarece vertijul poate fi un simptom comun pentru un spectru variat de factori. Dacă acuzi amețeli persistente și alte manifestări asociate, programează-te acum pentru o întâlnire cu specialiștii nostri!
BIBLOGRAFIE:
https://my.clevelandclinic.org/health/symptoms/6422-dizziness
https://www.healthline.com/health/dizziness
