Psoriazis: cauze, simptome, diagnosticare și tratament
Psoriazisul este o boală inflamatorie cronică a pielii, ce afectează milioane de oameni din întreaga lume. Caracterizată prin apariția unor pete roșii, solzoase, care provoacă mâncărime și disconfort, această afecțiune are un impact semnificativ asupra calității vieții.
Deși nu este contagios și nu pune direct viața în pericol, psoriazisul poate fi dificil de gestionat și necesită o înțelegere aprofundată a cauzelor sale, a simptomelor specifice, a metodelor de diagnosticare și a opțiunilor de tratament disponibile.
Descoperă informații esențiale care te vor ajuta să înțelegi mai bine această afecțiune și să găsești soluțiile potrivite pentru o gestionare eficientă.
De ce apare psoriazisului?
Psoriazisul este o boală multifactorială, ceea ce înseamnă că nu există o singură cauză determinantă, ci o combinație de factori genetici și de mediu care contribuie la apariția și evoluția sa.
Sistemul imunitar joacă un rol central în declanșarea psoriazisului, fiind vorba despre o disfuncție a acestuia care duce la o creștere accelerată a celulelor pielii. Iată care sunt principalii factori declanșatori ai psoriazisului:
1. Predispoziția genetică
- ereditatea este cel mai important factor de risc; dacă unul dintre părinți are psoriazis, riscul de dezvolta boala este de aproximativ 10-20%; dacă ambii părinți sunt afectați, riscul se majorează cu cel puțin 50%;
- cercetările au identificat multiple gene asociate cu psoriazisul, în special cele legate de funcționarea sistemului imunitar (cum ar fi genele din complexul major de histocompatibilitate – MHC, în special HLA-Cw6); aceste gene cauzează reacția imunitară exagerată.
2. Disfuncția sistemului imunitar
- psoriazisul este considerat o boală autoimună, manifestată prin acțiunea sistemului imunitar împotriva celulelor sănătoase ale pielii; mai exact, limfocitele T devin hiperactive și eliberează citokine pro-inflamatorii (cum ar fi TNF-alfa, interleukinele IL-17 și IL-23);
- acest răspuns inflamator determină celulele pielii (keratinocitele) să se matureze și să se dividă mult prea rapid – în doar 3-4 zile, comparativ cu ciclul normal de 28-30 de zile; acumularea rapidă a acestor celule la suprafață formează leziunile specifice psoriazisului (plăcile roșii, solzoase).
3. Factori de mediu declanșatori
Un factor declanșator cauzează de multe ori apariția sau agravarea semnelor specifice psoriazisului. Astfel de factori pot varia de la o persoană la alta:
- infecțiile:
- infecții streptococice: angina streptococică (faringita) este un declanșator comun pentru psoriazisul gutat, în special la copii și adulți tineri;
- alte infecții: HIV, infecțiile fungice sau alte infecții pot influența activitatea bolii.
- stresul: poate agrava semnele psoriazisulului sau poate provoca o primă erupție la persoanele predispuse; mecanismul exact nu este pe deplin înțeles, dar se crede că stresul influențează sistemul imunitar;
- traumatismele pielii: tăieturile, arsurile, zgârieturile, înțepăturile de insectă, injecțiile sau chiar iritațiile repetate pot duce la apariția unor noi leziuni în zona afectată;
- anumite medicamente:
- beta-blocantele: folosite pentru hipertensiune arterială sau afecțiuni cardiace;
- litiul: utilizat în tratamentul tulburărilor bipolare;
- antiinflamatoarele nesteroidiene: în unele cazuri, pot agrava psoriazisul;
- întreruperea bruscă a administrării de corticosteroizi orali: poate provoca o erupție severă de psoriazis pustulos sau eritrodermic.
- clima: vremea rece și uscată poate agrava psoriazisul, în timp ce expunerea moderată la soare (UV) este adesea benefică (motiv pentru care manifestările se pot ameliora vara);
- fumatul: factor de risc semnificativ ce poate agrava severitatea psoriazisului; nicotina influențează răspunsul imunitar și inflamația;
- consumul excesiv de alcool: poate agrava psoriazisul și poate interfera cu eficacitatea anumitor tratamente;
- excesul de greutate: persoanele supraponderale sau obeze au un risc mai mare de a dezvolta psoriazis și adesea prezintă forme mai severe ale bolii; inflamația cronică asociată cu obezitatea poate juca un rol;
- deficiențe vitaminice: unii cercetători sugerează că deficiența de vitamina D poate fi implicată, având în vedere rolul vitaminei D în reglarea sistemului imunitar și a creșterii celulare.
Care sunt manifestările psoriazisului?
Iată cum se prezintă, în general, un caz de psoriazis:
Simptome la nivel cutanat
- pete roșii (eritematoase): pielea afectată este inflamată și are o nuanță de roșu aprins;
- solzi argintii-albicioși (scuame): straturi de celule moarte ale pielii care se acumulează rapid la suprafață din cauza creșterii accelerate;
- margini bine definite: leziunile au de obicei limite clare, distincte de pielea sănătoasă din jur;
- mâncărime (prurit): simptom comun și adesea supărător, care poate varia de la ușor la sever, provocând un disconfort considerabil;
- arsuri sau usturimi: unele persoane simt și o senzație de arsură sau usturime în zonele afectate;
- piele uscată, crăpată și sângerări: din cauza uscăciunii și a inflamației, pielea se poate crăpa, mai ales în pliurile pielii sau în zonele supuse mișcării, ducând la sângerări minore.
Localizări tipice ale leziunilor
- coate și genunchi: cele mai frecvente localizări, adesea simetrice;
- scalp: afectează până la 50-80% dintre persoanele cu psoriazis, manifestându-se prin plăci solzoase, groase, cu mâncărime intensă, care pot fi confundate cu mătreața severă; pot depăși linia părului;
- zona lombară inferioară (partea inferioară a spatelui);
- fese;
- pliurile cutanate (psoriazis inversat): axile, zona inghinală, sub sâni, pliurile abdominale; în aceste zone, leziunile sunt adesea roșii și netede, fără scuame proeminente, din cauza umidității și frecării;
- unghii (psoriazis unghial);
- palme și tălpi (psoriazis palmoplantar): poate fi deosebit de supărător, cu piele îngroșată, crăpată, dureroasă, uneori cu pustule;
- față: în cazuri rare.
3. Simptome specifice în funcție de tipul bolii:
- psoriazis în plăci: cel mai comun tip (80-90% din cazuri); se manifestă prin plăci roșii, solzoase;
- psoriazis gutat: apare adesea după o infecție streptococică; se manifestă prin mici leziuni roșii, în formă de picătură, acoperite cu scuame fine, pe trunchi, brațe și picioare;
- psoriazis pustulos: rar, dar sever; se caracterizează prin pustule albe (vezicule pline cu puroi non-infecțios), înconjurate de piele roșie; poate fi localizat (palme, tălpi) sau generalizat, caz în care este o urgență medicală, însoțită de febră, frisoane și oboseală;
- psoriazis eritrodermic: rar și sever; afectează aproape întreaga suprafață a corpului, care devine roșie, solzoasă și inflamată; pielea poate fi fierbinte la atingere, iar persoana poate avea febră și frisoane; este o urgență medicală;
- psoriazis inversat: afectează pliurile pielii; leziunile sunt roșii, netede și lucioase, fără scuame evidente, din cauza umidității din pliuri.
Manifestări sistemice și asociate
Psoriazisul nu este doar o boală de piele. Adesea, evoluția sau dinamica sa sunt specifice unei boli sistemice. În plus, poate fi asociată cu alte afecțiuni:
- artrita psoriazică: afectează articulațiile (la 10-30% dintre pacienți), provocând durere, inflamație, rigiditate și tumefacție articulară; poate afecta orice articulație, elemente ale coloanei vertebrale și degetele;
- sindromul metabolic: risc ridicat de obezitate, diabet zaharat de tip 2, hipertensiune arterială, dislipidemie (colesterol crescut);
- afecțiuni cardiovasculare: risc ridicat de boli de inimă, atac de cord și accident vascular cerebral;
- boli inflamatorii intestinale: cum ar fi boala Crohn sau colita ulcerativă;
- depresie și anxietate: impactul vizibil al bolii și cronicizarea pot duce la probleme de sănătate mintală;
- oboseală cronică.
Cum se pune diagnosticul de psoriazis?
Diagnosticarea psoriazisului este un proces bazat în principal pe examinarea pielii. În unele cazuri, pot fi necesare investigații suplimentare pentru a confirma diagnosticul sau pentru a exclude alte afecțiuni. Iată etapele și metodele de diagnosticare a psoriazisului:
Anamneza
Medicul dermatolog va pune întrebări detaliate despre:
- istoricul medical familial: dacă alți membri ai familiei au psoriazis, alte boli autoimune sau afecțiuni cronice;
- simptomele actuale: când au apărut leziunile, cum au evoluat, dacă produc mâncărimi sau dureri;
- localizarea leziunilor: unde au apărut inițial și unde s-au extins;
- factori declanșatori: dacă a fost observată vreo legătură între apariția sau agravarea leziunilor și stres, infecții, traumatisme cutanate, consumul de alcool, fumat sau adminstraea anumitor medicamente;
- medicația actuală: orice medicament administrat, inclusiv suplimentele sau produsele naturiste;
- impactul asupra calității vieții: cum afectează boala activitățile zilnice, somnul și starea emoțională.
Examinarea clinică
Specialistul va examina cu atenție:
- leziunile cutanate: va căuta plăcile roșii, bine delimitate, acoperite cu scuame argintii-albicioase, tipice psoriazisului în plăci; va verifica dacă există semne de sângerare punctuală după răzuirea scuamelor (semnul Auspitz);
- localizarea leziunilor: va acorda o atenție deosebită zonelor clasice (coate, genunchi, scalp, zona lombară, unghii, pliuri);
- scalpul: va căuta posibile îngroșări ale scuamelor, care pot depăși linia părului;
- unghiile: va examina unghiile de la mâini și de la picioare pentru semne de psoriazis unghial (decolorare, onicoliză, îngroșare);
- articulațiile: în cazul suspiciunii de artrită psoriazică, medicul poate efectua un examen sumar al articulațiilor pentru a verifica prezența inflamației.
Diagnostic diferențial
În funcție de particularitățile unui caz, pot fi luate în considerare și alte afecțiuni care pot semăna cu psoriazisul:
- dermatita seboreică: pe scalp sau față, dar scuamele sunt de obicei gălbui;
- eczema cronică: mai ales dermatita atopică, care poate provoca mâncărimi;
- micozele cutanate: în special, Tinea corporis sau Tinea capitis, care se pot manifesta prin erupții cutanate cu aspect solzos;
- lupusul eritematos cutanat: simptomele sale sunt foarte asemănătoare cu cele ale leziuniunilor psoriazice;
- sifilisul secundar: poate produce leziuni palmoplantare asemănătoare.
Opțiuni de tratament pentru psoriazis
Deși nu există un tratament care să ducă la vindecarea completă și definitivă a psoriazisului, există numeroase opțiuni terapeutice care ajută la controlul simptomelor și la ameliorarea calității vieții pacienților:
Tratament topic (local)
- corticosteroizi;
- retinoizi topici;
- analoogi de vitamina D;
- acid salicilic;
- inhibitori de calcineurină;
- creme hidratante și emoliente.
Tratament sistemic (oral sau injectabil)
- medicamente imunosupresoare;
- retinoizi orali;
- medicamente biologice;
- noi direcții terapeutice (inhibitori JAK, inhibitori de TYK2).
Remedii naturale și măsuri complementare
- băi terapeutice;
- uleiuri esențiale (cu Aloe Vera, lavandă, mușețel etc);
- expunere moderată la soare;
- gestionarea stresului;
- alimentație sănătoasă cu acțiune antiinflamatoare;
- evitarea factorilor declanșatori (fumat, alcool, anumite medicamente, infecții).
Indiferent de tipul de psoriazis cu care te confrunți, este esențial să colaborezi strâns cu un medic dermatolog. Acesta te va ajuta să înțelegi particularitățile bolii tale, să stabilești un plan de tratament personalizat și să gestionezi eficient simptomele.
Cu abordarea corectă și o monitorizare constantă, poți ține sub control psoriazisul și îți poți îmbunătăți semnificativ calitatea vieții. Nu uita că psoriazisul este o afecțiune cronică, dar nu una incurabilă. Progresele medicale continue oferă noi speranțe și soluții terapeutice din ce în ce mai eficiente.
DISCLAIMER: Articolul de față are un rol pur informativ și nu trebuie să înlocuiască sub nicio formă sfatul avizat al unui medic specialist.
BIBLIOGRAFIE:
https://dermnetnz.org//psoriasis
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/6866-psoriasis
