Cataracta: cauze, forme, simptome și opțiuni de tratament

Cataracta este o afecțiune oculară ce afectează milioane de oameni din întreaga lume. Se caracterizează prin opacifierea cristalinului, lentila naturală a ochiului, cauzând vedere încețoșată, similară cu privitul printr-un geam aburit. Deși este adesea asociată cu îmbătrânirea, cataracta poate apărea și la pacienții tineri din diverse motive.

În acest articol, vom explora în detaliu cataracta, de la cauzele și formele sale, până la simptomele comune și opțiunile de tratament disponibile. Vom discuta, de asemenea, despre importanța diagnosticării precoce și a monitorizării regulate a sănătății ochilor pentru a menține o vedere clară și o calitate optimă a vieții.

Forme de cataractă și cauzele acestora 

Există mai multe forme de cataractă, clasificate în funcție de zona în care cristalinul devine opac:

• cataracta nucleară: afectează partea centrală a cristalinului (nucleul); este cea mai frecventă formă de cataractă, fiind asociată cu înaintarea în vârstă;
• cataracta corticală: se dezvoltă în partea exterioară a cristalinului (cortexul) și poate fi asociată cu diabetul sau cu expunerea excesivă la razele ultraviolete;
• cataracta subcapsulară posterioară: apare în partea posterioară a cristalinului și poate progresa rapid; este adesea legată de traumatisme oculare, anumite medicamente sau alte afecțiuni medicale.

În funcție de cauză, cataracta poate fi clasificată în:

• cataractă senilă: apare odată cu înaintarea în vârstă;
• cataractă congenitală: este prezentă la naștere sau se dezvoltă în copilărie;
• cataractă traumatică: apare în urma unui traumatism ocular;
• cataractă secundară: este cauzată de anumite afecțiuni medicale (ex – diabetul) sau unele medicamente.

Cum se manifestă cataractă? 

Cataracta se manifestă prin simptome ce pot varia în funcție de tipul și stadiul de dezvoltare al afecțiunii:

• vedere încețoșată sau neclară: cel mai frecvent simptom al cataractei; vederea poate fi încețoșată ca și cum ai privi printr-un geam aburit sau printr-un plastic translucid;
• ochiul albicios: în stadiile incipiente, cataracta poate să nu fie vizibilă cu ochiul liber, dar pe măsură ce boala progresează, cristalinul devine treptat opac, de aceea, capătă un aspect lăptos;
• sensibilitate la lumină: pacienții cu această problemă de vedere pot deveni mai sensibili la lumină, atât la cea naturală, cât și la cea artificială;
• vedere afectată în medii cu luminozitate scăzută: vederea pe timp de noapte sau în spații întunecate poate fi afectată, așadar, activități precum cititul sau condusul pot fi perturbate de această problemă medicală;
• culori percepute ca fiind șterse: cataracta poate afecta modul în care sunt percepute culorile, făcându-le să pară mai puțin vibrante;
• halouri în jurul luminilor: unii pacienți pot vedea cercuri luminoase în jurul surselor de lumină, cum ar fi farurile mașinilor sau lămpile stradale;
• vedere dublă: în cazuri rare, cataracta poate cauza o proiecție multiplă a aceluiași obiect;
• schimbări frecvente ale ochelarilor: deoarece cataracta poate afecta vederea în mod progresiv, poate fi necesară schimbarea frecventă a ochelarilor sau a lentilelor de contact, pentru a menține o vedere clară.

Cum se diagnostichează cataracta? 

Un consult oftalmologic este necesar pentru a se pune diagnosticul de cataractă și a se determina forma bolii. Medicul oftalmolog poate utiliza pentru diagnosticarea acestei patologii următoarele instrumente de lucru:

• testarea acuității vizuale: se utilizează o diagramă optică pentru a evalua cât de bine poate vedea pacientul la distanță și la apropiere;
• examinarea cu ajutorul biomicroscopului: specialistul oftalmolog utilizează un instrument special numit biomicroscop, pentru a examina structurile suprafeței frontale a ochiului, inclusiv cristalinul, pentru a identifica semne de cataractă;
• examinarea retinei: după dilatarea pupilelor cu picături oftalmice, medicul examinează retina pentru a identifica eventuale alte probleme oculare.

În plus, oftalmologul mai poate efectua și alte teste, cum ar fi:

• testarea sensibilității la contrast: evaluează capacitatea de a distinge între diferite nuanțe de gri;
• testarea vederii de noapte: evaluează dificultatea de a vedea în medii cu un nivel scăzut al luminozității;
• testarea percepției culorilor: analizează răspunsurile oferite de pacient, privind modul în care percepe intensitatea nuanțelor. 

Ce presupune tratamentul pentru cataractă?

Singurul tratament eficient pentru cataractă este intervenția chirurgicală. Nu există picături sau medicamente care pot trata această problemă. Însă, operația pentru cataractă este una dintre cele mai frecvente și mai sigure proceduri chirurgicale. În timpul operației, cristalinul afectat este îndepărtat și înlocuit cu unul artificial (implant intraocular).

Tipuri de intervenții chirurgicale pentru cataractă:

• facoemulsificarea: se utilizează ultrasunete pentru a se fragmenta cristalinul opacifiat, care este apoi aspirat;
• extracția extracapsulară: tehnică mai puțin utilizată, ce implică efectuarea unei incizii pentru îndepărtarea cristalinului afectat.

În majoritatea cazurilor, pacienții centrului medical Alpha Clinic își pot relua activitățile normale în doar câteva zile de la operația de cataractă. Vederea se îmbunătățește treptat, în decurs de câteva săptămâni. Este posibilă nevoia ochelarilor de citit sau de distanță, după această intervenție chirurgicală.

Operația de cataractă prezintă unele riscuri, precum infecția oculară, sângerarea sau dezlipirea retinei. Cu toate acestea, complicațiile grave sunt rare. Decizia de a opera cataracta se ia în funcție de aprecierile specialistului. În general, operația este recomandată dacă problema afectează în mod semnificativ calitatea vieții și activitățile zilnice.

Cataracta ar putea fi prevenită?

Deși nu se poate preveni complet, există anumiți factori de risc ce pot fi controlați pentru a întârzia apariția sau evoluția cataractei:

• purtarea ochelarilor de soare cu protecție UV poate ajuta la reducerea riscului de cataractă;
• o dietă bogată în fructe, legume și antioxidanți poate contribui la menținerea sănătății ochilor;
• persoanele cu diabet trebuie să își monitorizeze glicemia și să urmeze tratamentul prescris de medic;
• fumatul trebuie evitat sau redus, fiind un factor de risc pentru cataractă și alte probleme de sănătate;
• limitarea consumului de alcool, deoarece consumul excesiv poate crește riscul de cataractă;
• efectuarea controalelor oftalmologice periodice, ce pot ajuta la identificarea precoce a cataractei și a altor probleme oculare.

Este important de menționat că, deși acești factori pot influența riscul de cataractă, boala survine adesea ca un efect firesc al procesului de îmbătrânire. Ține cont de aceste informații utile și programează-te pentru un consult oftalmologic de specialitate, în cadrul centrului Medical Alpha Clinic! 

Acest articol de blog are un rol pur informativ și nu trebuie să înlocuiască sub nicio formă sfaturile avizate ale unor specialiști. Dacă acuzi probleme de vedere ce ar putea fi asociate unei anumite forme de cataractă, 📞 Sună la 0219303 sau programează-te online pentru un consult oftalmologic la Alpha Clinic! Diagnosticarea precoce te poate ajuta să îți menții vederea clară!

BIBLIOGRAFIE: 

https://www.aao.org/eye-health/diseases/what-are-cataracts

https://www.webmd.com/eye-health/cataracts/what-are-cataracts

https://www.nei.nih.gov/learn-about-eye-health/eye-conditions-and-diseases/cataracts

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/8589-cataracts-age-related