Apneea în somn: cauze, simptome, diagnostic și tratament

Alpha Clinic » Apneea în somn: cauze, simptome, diagnostic și tratament

barbat cu insomnii legate de apneea in somn

Apneea în somn este o tulburare potențial gravă, caracterizată prin întreruperi repetate ale respirației în timpul somnului. Aceste pauze respiratorii, numite apnee, pot dura de la câteva secunde la un minut sau chiar mai mult și pot apărea de zeci sau chiar sute de ori pe parcursul unei nopți.

Fiecare episod de apnee duce la o scădere a nivelului de oxigen din sânge și la o trezire scurtă (adesea neconștientizată de persoana afectată), pentru a relua respirația. Aceste întreruperi fragmentate ale somnului împiedică obținerea unui somn odihnitor, având un impact semnificativ asupra calității vieții și sănătății generale. Netratată, apneea în somn crește riscul de hipertensiune arterială, boli cardiovasculare, diabet și AVC.

Care sunt cauzele apneei în somn?

Există trei tipuri principale de apnee în somn, fiecare având cauze distincte:

1. Apneea în somn obstructivă (ASO)

Acesta este cel mai comun tip de apnee în somn și apare atunci când mușchii gâtului se relaxează excesiv, blocând astfel căile respiratorii în timpul somnului. Mai mulți factori pot contribui la această obstrucție:

obezitatea: cel mai important factor de risc; grăsimea acumulată în jurul gâtului poate îngusta căile respiratorii;
factori anatomici: amigdale și / sau vegetații adenoide mărite; limbă supradimensionată; maxilar inferior retras – pot reduce spațiul pentru fluxul de aer;
sexul masculin: bărbații sunt de 2-3 ori mai predispuși la ASO decât femeile; riscul la femei crește după menopauză;
vârsta: riscul crește odată cu vârsta, fiind mai frecventă la persoanele peste 40 de ani;
congestia nazală cronică: rinita alergică, deviația de sept sau polipi nazali pot îngreuna respirația pe nas, forțând respirația pe gură și favorizând obstrucția;
fumatul: determină creșterea inflamațiilor și retenția de lichide la nivelul gâtului;
consumul de alcool și sedative: relaxeză excesiv mușchii gâtului;
istoricul familial: poate exista o predispoziție genetică pentru apneea în somn;
afecțiuni medicale: hipotiroidismul, sindromul ovarelor polichistice sau acromegalia.

2. Apneea în somn centrală (ASC)

Acest tip este mai puțin frecvent și apare în condițiile în care creierul nu trimite semnale adecvate către mușchii respiratori. Căile respiratorii nu sunt blocate, dar creierul nu reușește să inițieze actul respirator. Cauzele includ:

afecțiuni medicale: insuficiența cardiacă congestivă, accidentul vascular cerebral, bolile renale în stadiu terminal;
utilizarea anumitor medicamente: ex – opioide (incousiv metadona);
somnul la altitudine mare (ex: in timpul unui zbor cu avionul);
cauze neurologice: leziuni ale trunchiului cerebral, boala Parkinson.

3. Apneea în somn mixtă (complexă)

Este o combinație a celor două forme de apnee analizate mai sus, unde ambele mecanisme contribuie la întreruperile respiratorii în timpul somnului.

Apneea în somn: simptome specifice

Simptomele apneei în somn pot fi observate de partenerul de somn sau de persoana afectată, deși adesea pacientul nu este conștient de întreruperile respiratorii.

Simptome nocturne (observate frecvent de partener)

sforăit zgomotos și cronic: cel mai comun simptom al apneei obstructive; este adesea intermitent, cu perioade de liniște (pauză respiratorie), urmate de un gâfâit sau sforăit puternic la reluarea respirației;
pauze respiratorii observate: partenerul poate observa opriri complete ale respirației, urmate de reluarea bruscă;
treziri bruște cu senzație de sufocare sau gâfâit;
transpirații nocturne excesive;
insomnie: dificultăți de a adormi sau de a rămâne adormit;
urinare frecventă în timpul nopții (nicturie).

Simptome diurne (resimțite de persoana afectată):

somnolență diurnă excesivă: oboseală severă pe tot parcursul zilei, chiar și după un somn aparent lung, cu dificultăți de a rămâne treaz la volan, la locul de muncă sau în timpul activităților de rutină;
dureri de cap matinale: datorită nivelurilor scăzute de oxigen și creșterii dioxidului de carbon în timpul nopții;
gură uscată sau durere în gât dimineața: rezultat al respirației pe gură pe timpul nopții;
dificultăți de concentrare, de memorie și de învățare;
irascibilitate, schimbări de dispoziție, depresie;
scăderea libidoului.

Cum este stabilit diagnosticul de apnee în somn?

Diagnosticul necesită o evaluare medicală amănunțită și teste specifice de somn:

Anamneza și examenul fizic

Medicul va colecta informații detaliate despre simptomele pacientului și observațiile partenerului, privind:

durata și dinamica somnului;
istoricul său medical (afecțiuni preexistente, medicamente);
stilul de viață (fumat, consum alcool);
istoricul familial.

Examenul fizic poate include:

verificarea gâtului și a căilor respiratorii superioare (amigdale, maxilar, limbă)
măsurarea circumferinței gâtului.

Polisomnografia (test de somn standard)

Pacientul poate petrece o noapte în unitatea medicală, unde este conectat la echipamente care monitorizează diverse funcții corporale în timpul somnului:

unda cerebrală (EEG): pentru a identifica stadiile somnului și trezirile;
mișcările oculare (EOG): pentru somnul REM;
activitatea musculară (EMG): pentru a detecta mișcările membrelor și tonusul muscular;
ritmul cardiac (ECG);
fluxul de aer: prin nas și gură;
efortul respirator: mișcările toracice și abdominale;
nivelul de oxigen din sânge (oximetrie);
sforăitul și alte zgomote;
poziția corpului.

Datele colectate sunt analizate de un specialist în somnologie pentru a calcula indicele de apnee-hipopnee (IAH), ce măsoară numărul mediu de opriri sau reduceri semnificative ale respirației pe ora de somn. O valoare a IAH-ul de 5 sau mai mare certifică diagnosticul de apnee în somn.

În unele cazuri, pentru diagnosticarea apneei obstructive simple, poate fi folosit un dispozitiv portabil pe care pacientul îl ia acasă. Acesta monitorizează mai puțini parametri (fluxul de aer, efortul respirator, oxigenul din sânge, ritmul cardiac), dar este mai avantajos din punct de vedere logistic

Opțiuni de tratament pentru apneea în somn

Tratamentul vizează deschiderea căilor respiratorii în timpul somnului și ameliorarea simptomelor, reducând riscurile pentru sănătate. Opțiunile variază în funcție de tipul și severitatea apneei.

Modificări ale stilului de viață (pentru cazuri ușoare sau ca tratament adjuvant)

scăderea în greutate: chiar și o pierdere modestă în greutate poate reduce semnificativ severitatea apneei obstructive;
evitarea alcoolului și a sedativelor: în special înainte de culcare, deoarece relaxează mușchii gâtului;
renunțarea la fumat: fumatul irită căile respiratorii și crește inflamația;
schimbarea poziției de somn: dormitul pe o parte sau pe burtă (dacă este posibil);
tratarea alergiilor nazale sau a congestiei cronice: spray-urile nazale cu soluție salină sau corticosteroizii nazali pot îmbunătăți fluxul de aer.

Terapia cu presiune pozitivă continuă (eng. CPAP – Continuous Positive Airway Pressure)

cel mai eficient tratament pentru apneea în somn obstructivă moderată până la severă;
un aparat CPAP furnizează un flux constant de aer presurizat printr-o mască (nazală, orală sau oronazală) purtată în timpul somnului (foto);
presiunea aerului menține căile respiratorii deschise, prevenind colapsul;
eficacitatea depinde de utilizarea regulată și corectă; nițial, poate fi necesară o perioadă de adaptare la mască și la presiune.

Dispozitive orale (gutiere)

pentru apneea în somn ușoară până la moderată;
aceste dispozitive personalizate sunt realizate de medici stomatologi specializați în somnologie;
au rolul de a repoziționa mandibula și / sau limba, menținând căile respiratorii deschise.
există două tipuri principale: dispozitive de avansare mandibulară și stabilizatori linguali

Intervenții chirurgicale (pentru apneea obstructivă)

Chirurgia este luată în considerare atunci când alte tratamente nu au fost eficiente sau tolerate, și se adresează obstrucțiilor anatomice specifice.

uvulopalatofaringoplastia (UPPP): cea mai comună intervenție; implică îndepărtarea excesului de țesut din gât, uvulă și amigdale; rata de succes variază;
ablatia cu radiofrecvență (RF) a palatului moale sau a limbii: reduce volumul țesuturilor prin încălzire controlată;
avansarea maxilarului și a mandibulei: intervenție complexă, cu rol în lărgirea căilor respiratorii; este foarte eficientă, dar invazivă;
amigdalectomie / adenoidectomie: la copii, îndepărtarea amigdalelor și / sau a vegetațiilor adenoide este adesea o soluție foarte eficientă pentru ASO.

Tratament pentru apneea în somn centrală

tratamentul afecțiunii subiacente: gestionarea insuficienței cardiace sau ajustarea medicației (opioide);
utilizarea unei măști CPAP: uneori sunt necesare moduri mai avansate, care se adaptează la tiparele respiratorii ale pacientului;
suplimentarea cu oxigen: poate ajuta la ameliorarea scăderilor de oxigen.

Apneea în somn este o afecțiune cronică ce necesită atenție medicală. Consecințele pe termen lung asupra sănătății sunt semnificative, de la riscuri semnificative pentru functionalitatea sistemului cardiovascular la impactul major asupra calității vieții de zi cu zi.

Recunoașterea simptomelor, un diagnostic precis printr-un studiu de somn și implementarea unui plan de tratament personalizat sunt esențiale. Indiferent de linia tratamentului, un management adecvat al apneei în somn poate îmbunătăți calitatea somnului, nivelul de energie și starea generală de sănătate.

Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ, iar informațiile prezentate nu înlocuiesc sfatul avizat al specialistului. Dacă te confrunți cu simptome neplăcute, adresează-te cât mai curând unui medic. Numai acesta este în măsură să îți evalueze starea de sănătate și să recomande testele necesare sau măsurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor!

BIBLIOGRAFIE:

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/8718-sleep-apnea

https://www.healthline.com/health/sleep/obstructive-sleep-apnea

https://www.webmd.com/sleep-disorders/sleep-apnea/sleep-apnea

https://www.healthline.com/health/sleep-apnea/effects-on-body

Data articol: 9 septembrie 2025 (actualizat la: 9 septembrie 2025)

Echipa medicală Alpha Clinic

Blogul Alpha Clinic este creat și întreținut de întreaga echipă medicală a clinicii noastre, o echipă de 52 de medici dedicați, cu o vastă experiență în 24 de specialități. Fiecare articol reflectă cunoștințele și expertiza medicilor noștri, care sunt mereu la curent cu cele mai recente cercetări și inovații din domeniul sănătății. În cei 10 ani de activitate Alpha Clinic, cel mai vechi medic al echipei noastre este alături de noi de peste 8 ani, iar echipa include și 10 medici primari. Această experiență cumulată ne ajută să publicăm informații clare, exacte și ușor de folosit, ca să poți lua decizii informate pentru sănătatea ta. Blogul nostru reprezintă o sursă de educație medicală, oferind informații utile, bazate pe cele mai bune practici din domeniu. Ce găsești pe blog: explicații pe înțelesul tuturor despre prevenție, simptome, diagnostic și tratament; răspunsuri la întrebări frecvente din dermatologie, cardiologie, ORL, endocrinologie, diabet, ginecologie, neurologie și multe altele.