Dismenoree (dureri menstruale): cauze, simptome și opțiuni de tratament
Dismenoreea (durerile menstruale) se referă la crampele și disconfortul resimțit în abdomenul inferior, înainte și în timpul menstruației. Deși multe femei experimentează un anumit grad de disconfort menstrual, dismenoreea se caracterizează prin durere suficient de severă pentru a interfera cu activitățile zilnice.
Această problemă medicală poate fi deranjantă și debilitantă, dar înțelegerea cauzelor sale, recunoașterea simptomelor și explorarea opțiunilor de tratament pot aduce o ameliorare semnificativă și o calitate mai bună a vieții. Descoperă alături de noi informațiile de bază despre dinamica sa!
Dismenoree (dureri menstruale): tipuri și cauze
Dismenoreea este clasificată în două tipuri principale, în funcție de cauza subiacentă:
Dismenoreea primară
- este cel mai comun tip de durere menstruală;
- începe, de obicei, la scurt timp după prima menstruație și în multe cazuri se ameliorează odată cu vârsta;
- manifestările specifice n-au legătură cu o afecțiune subiacentă, ci se datorează contracțiilor uterine excesive;
- în timpul menstruației, uterul se contractă pentru a ajuta la eliminarea mucoasei uterine;
- aceste contracții sunt stimulate de prostaglandine, substanțe asemănătoare hormonilor, produse de țesuturile uterine;
- la pacientele cu dismenoree primară, există o producție crescută de prostaglandine, ceea ce duce la contracții uterine mai puternice și mai dureroase, precum și la o scădere a fluxului sanguin către uter.
Dismenoreea secundară
Acest tip de dismenoree este cauzat de o afecțiune medicală subiacentă a sistemului reproducător. Durerile pot începe mai târziu în viață și tind să se agraveze progresiv. Cauzele comune includ:
- endometrioza: afecțiune manifestată prin creșterea țesutului similar cu mucoasa uterului în afara uterului (pe ovare, trompe uterine, intestine etc.); acest țesut sângerează lunar, la fel ca mucoasa uterină, ducând la inflamație, iritație și durere severă;
- adenomioza: afecțiune manifestată prin creșterea țesutului endometrial în peretele muscular al uterului, provocând inflamație și mărirea uterului;
- fibroame uterine: tumori benigne (necanceroase) care se dezvoltă în peretele uterului; pot provoca sângerări abundente și dureri;
- chisturi ovariene: formațiuni pline cu lichid pe ovare, care pot provoca durere dacă se rup sau se răsucesc;
- boala inflamatorie pelvină (BIP): infecție a organelor de reproducere feminine, de obicei cauzată de bacterii cu transmitere sexuală; poate cauza aderențe și inflamație cronică;
- stenoză cervicală: îngustare a deschiderii colului uterin, ce poate împiedica fluxul menstrual și crește presiunea în uter, provocând durere.
Alte simptome posibil asociate cu durerile menstruale
Principalul simptom al dismenoreei este durerea în abdomenul inferior, care poate varia de la o crampă ușoară la o durere severă, pulsatilă. Durerea începe, de obicei, cu 1-3 zile înainte de menstruație, atinge punctul maxim la 24 de ore după debutul sângerării și se ameliorează treptat în 2-3 zile.
Pe lângă durerea abdominală centrală, pacienta se mai poate confrunta cu:
- dureri care iradiază în zona lombară (spate), șolduri și coapse;
- greață și vărsături;
- diaree sau constipație;
- oboseală și vertij (amețeală);
- dureri de cap;
- senzație de balonare;
- sensibilitate la nivelul sânilor.
În cazul dismenoreei secundare, durerea poate fi mai persistentă, să nu se limiteze doar la perioada menstruală și să fie însoțită de alte simptome specifice afecțiunii subiacente (de exemplu, sângerări abundente, durere la contact sexual, tulburări digestive).
Cum este stabilit diagnosticul de dismenoree?
Diagnosticul dismenoreei implică o discuție detaliată cu un doctor ginecolog și, în funcție de caz, investigații suplimentare. Specialistul va începe cu o anamneză amănunțită, întrebând despre istoricul medical, simptome, regularitatea ciclului menstrual și istoricul sexual.
Va urma un examen fizic și ginecologic (inclusiv un examen pelvin), pentru a exclude anomalii structurale sau semne de infecție. Pentru a diferenția dismenoreea primară de cea secundară și a identifica o cauză subiacentă, medicul poate recomanda investigații suplimentare:
- ecografia pelvină (transvaginală sau abdominală): metodă imagistică non-invazivă, esențială pentru a vizualiza uterul, ovarele și trompele uterine; poate identifica fibroame uterine, chisturi ovariene, semne de adenomioză sau endometrioză;
- analize de sânge: pot fi utile pentru a verifica markeri inflamatori sau pentru a exclude infecții;
- laparoscopia: în cazuri selectate, mai ales când se suspectează endometrioza severă, laparoscopia exploratorie (procedură chirurgicală minim invazivă) este standardul de aur pentru diagnostic, permițând vizualizarea directă a posibilelor aderențe și prelevarea de biopsii;
- alte investigații imagistice: RMN-ul pelvin poate fi util în cazuri complexe pentru o vizualizare mai detaliată a organelor pelvine.
Opțiuni de tratament pentru dismenoree (dureri menstruale)
Tratamentul dismenoreei depinde de tipul acesteia, severitatea simptomelor și cauza subiacentă. Scopul este de a ameliora durerea și de a îmbunătăți calitatea vieții.
Tratament dismenoree primară
- antiinflamatoare nesteroidiene (AINS): acționează prin inhibarea producției de prostaglandine; se administrează de obicei cu o zi sau două înainte de debutul menstruației sau la primele semne ale durerii;
- contraceptive hormonale: pot reduce semnificativ durerea menstruală, prin suprimarea ovulației și reducerea creșterii mucoasei uterine, ceea ce duce la sângerări menstruale mai ușoare și mai puțin dureroase;
- remedii la domiciliu și modificări ale stilului de viață:
- aplicarea unei surse de căldură pe abdomenul inferior poate relaxa mușchii uterului și reduce durerea;
- activitatea fizică moderată poate ajuta la eliberarea de endorfine, care sunt analgezice naturale;
- yoga, meditația sau respirația profundă pot reduce stresul și tensiunea musculară;
- evitarea alcoolului și a cofeinei: pot agrava crampele la unele femei;
- odihnă adecvată.
Tratament dismenoree secundară
Acest tip de dismenoree necesită tratarea afecțiunii subiacente:
- endometrioza: tratamentul poate include terapie hormonală (pentru a suprima creșterea țesutului ectopic), chirurgie (laparoscopie pentru îndepărtarea implanturilor și aderențelor) și medicamente pentru durere;
- adenomioza: poate fi gestionată cu medicamente hormonale, iar în cazuri severe și la femeile care nu-și mai doresc copii, histerectomia poate fi o opțiune;
- fibroame uterine: medicamente pentru reducerea sângerărilor și durerii, embolizarea arterelor uterine (pentru a reduce alimentarea cu sânge a fibromului) sau intervenții chirurgicale (miomectomie pentru îndepărtarea fibromului sau histerectomie);
- chisturi ovariene: majoritatea chisturilor funcționale dispar de la sine; chisturile persistente, mari sau simptomatice pot necesita monitorizare sau îndepărtare chirurgicală;
- boala inflamatorie pelvină (BIP): se tratează cu antibiotice.
Dacă durerile menstruale îți afectează semnificativ calitatea vieții, nu ezita să consulți un medic ginecolog. Un diagnostic corect și un plan de tratament personalizat te pot ajuta să gestionezi eficient durerea și să-ți recapeți controlul asupra vieții. Ai grijă de corpul tău și cere ajutor atunci când ai nevoie!
Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ, iar informațiile prezentate nu înlocuiesc sfatul avizat al specialistului. Dacă te confrunți cu simptome neplăcute, adresează-te cât mai curând unui medic. Numai acesta este în măsură să îți evalueze starea de sănătate și să recomande testele necesare sau măsurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor!
BIBLIOGRAFIE:
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/4148-dysmenorrhe
https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/dysmenorrhea
