Boala Parkinson: cauze, simptome, diagnosticare și tratament
Boala Parkinson este o afecțiune neurodegenerativă ce afectează în principal funcțiile motorii de bază ale corpului uman. Boala se manifestă progresiv printr-o deteriorare a celulelor nervoase din creier, responsabile de producerea dopaminei, neurotransmițător esențial pentru controlul mișcărilor și coordonarea ochi-brațe.
De aceea, pacienții diagnosticați cu Parkinson experimentează unele simptome specifice, cum ar fi tremorul, rigiditatea musculară sau dificultățile de echilibru. Deși nu există un remediu pentru această problemă medicală, numeroase opțiuni de tratament pot ajuta la ameliorarea simptomelor și la îmbunătățirea calității vieții pacienților.
Boala Parkinson: cauze și factori de risc
Printre principalele cauze care ar putea determina debutul acestei afecțiuni neurologice degenerative se numără:
- degenerarea neuronilor dopaminergici: principala caracteristică a bolii Parkinson este pierderea celulelor nervoase din substanța neagră a creierului, responsabile de producerea dopaminei, un neurotransmițător esențial pentru controlul mișcărilor;
- acumulările anormale de proteine specifice Lewy: în creierul unui pacient cu Parkinson, la nivelul regiunii cerebrale implicate în gestionarea funcțiilor motorii, se formează incluziuni proteice (numite „corpuri Lewy”) anormale, ce perturbă activitatea neuronilor.
Anumiți factori de risc la care sunt expuși unii pacienți pot fi asociați cu această boală:
- vârsta: riscul de Parkinson crește semnificativ după vârsta de 60 de ani;
- genetica: unele mutații genetice rare ar putea fi asociate cu debutul bolii, însă în majoritatea cazurilor nu se poate determina o cauză genetică specifică;
- traumatismele craniene repetate: practicanții sporturilor de contact sunt expuși unui risc ușor crescut.
Ce NU cauzează boala Parkinson?
- alimentația: nu există suficiente dovezi științifice care să determine o legătură de cauzalitate între dieta unui pacient și boala Parkinson;
- stilul de viață sedentar: deși sportul este benefic pentru sănătate, nu există studii care să indice faptul că un stil de viață activ poate preveni boala Parkinson;
- stresul: chiar dacă stresorii la care este expus un pacient cu Parkinson pot cauza exacerbarea simptomelor, nu reprezintă o cauză directă a bolii.
Simptome specifice bolii Parkinson
Există o serie de manifestări atribuite acestei boli neurodegenerative, care pot să difere de la un caz la altul din punct de vedere al intensității sau al evoluției în timp:
- tremorul: printre cele mai cunoscute simptome ale bolii; prezintă potențial de acutizare în repaus și ameliorare atunci când pacientul efectuează o mișcare intenționată;
- rigiditatea musculară: mușchii devin rigizi și prezintă o oarecare rezistență la mișcare, ceea ce poate cauza limitarea motricității pacientului;
- bradikinezia: încetinirea mișcărilor voluntare, specifice unor activități precum mersul, vorbitul sau scrisul;
- probleme de echilibru: dificultăți în menținerea posturii, ceea ce crește riscul de leziuni ortopedice la pacienții în vârstă, diagnosticați cu Parkinson.
Boala Parkinson: simptome non-motorii
Pe măsură ce boala progresează, pot apărea și alte simptome, ce nu afectează în mod special mișcarea, postura sau capacitatea de coordonare a membrelor:
- Tulburări de somn: insomnii, somn agitat, mișcări bruște în timpul somnului;
- Probleme cognitive: dificultăți de concentrare, pierderi de memorie;
- Tulburări emoționale: depresie, anxietate și halucinații;
- Tulburări de vorbire: timbru vocal scăzut, discurs rapid și inarticulat;
- Stări fizice: dureri cronice, furnicături sau amorțeală;
- Probleme digestive cronice și urinare: incontinență urinară sau dificultăți la urinare.
Cum se diagnostichează boala Parkinson?
Stabilirea cu certitudine a diagnosticului de boală Parkinson se bazează în principal pe o evaluare clinică detaliată, efectuată de un neurolog și alți specialiști ai echipei medicale de la Alpha Clinic. Nu există un singur test care să confirme acest diagnostic, ci mai degrabă o combinație de evaluări și observații medicale de specialitate.
Procesul de diagnosticare poate include:
- evaluarea detaliată a istoricului medical: medicul va adresa întrebări despre simptome, data apariției lor și maniera în care acestea au evoluat în timp;
- examinarea neurologică: se vor analiza mișcările, reflexele, postura și echilibrul;
- evaluarea simptomelor: se vor căuta manifestările caracteristice bolii Parkinson, cum ar fi tremorul, rigiditatea musculară și bradikinezia;
- excluderea altor afecțiuni cu simptome similare, cum ar fi tumorile cerebrale, tulburările metabolice sau infecțiile.
Teste suplimentare ce pot fi efectuate:
- teste de imagistică medicală: CT-ul și IRM-ul pot ajuta la excluderea altor cauze ale simptomelor și pot oferi informații despre structura creierului;
- teste de laborator: analizele de sânge pot ajuta la excluderea altor afecțiuni și pot ajuta la evaluarea diferitelor funcții ale unor organe de interes.
Ce tratament există pentru boala Parkinson?
Tratamentul recomandat de specialist pentru abordarea acestei boli neurodegenerative se concentrează în principal pe ameliorarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții pacientului. Deși nu există un remediu pentru boala Parkinson, există o varietate de opțiuni terapeutice disponibile:
- tratament medicamentos: medicamente ce stimulează creșterea nivelului de dopamină, împiedică descompunerea dopaminei sau care contribuie la ameliorarea manifestărilor unor simptome precum tremorul sau rigiditatea musculară;
- terapii non-farmacologice:
- terapia fizică: ajută la menținerea mobilității și a forței musculare;
- logopedie: îmbunătățește capacitatea de a comunica verbal a pacientului;
- terapia ocupațională: stimulează abilitatea de adaptare la diferite activități zilnice;
- psihoterapia: esențială pentru gestionarea stresului la care este expus un pacient cu Parkinson.
- intervenții chirurgicale:
- stimularea cerebrală profundă: implantarea unor electrozi în creier pentru a stimula anumite zone și a reduce simptomele;
- ablația talamică: procedură chirurgicală ce implică acțiunea asupra unei porțiuni reduse de la nivelul creierului, cu scopul de a se reduce tremorul.
Boala Parkinson este o afecțiune neurodegenerativă progresivă care afectează în principal mișcarea. Deși simptomele pot varia de la o persoană la alta și pot evolua în timp, există câteva semne caracteristice ale bolii, pe care un specialist le va evalua în vederea stabilirii unui diagnostic și a unui tratament adecvat.
Acest articol are un rol pur informativ și nu înlocuiește sfatul medicului. Dacă acuzi simptome asociate bolii Parkinson, 📞 Sună la 0219303 sau programează-te online pentru un consult neurologic la Alpha Clinic! Găsești într-un singur loc cele mai accesate specializări medicale, recoltare analize, ecografii complexe și servicii în regim de spitalizare de zi.
BIBLIOGRAFIE:
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/8525-parkinsons-disease-an-overview
https://www.medicalnewstoday.com/articles/323396
